Staţiunea Sf. Constantin şi Elena este una dintre primele staţiuni apărute pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, construcţia sa începând încă din anul 1908. Cea mai veche staţiune a Bulgariei poate fi descrisă în doar câteva cuvinte prin parcuri mirifice, plaje intime ascunse într-un şir de faleze şi de golfuri mici, nisip fin şi mult soare.

 Denumirea staţiunii Sf. Constantin şi Elena vine de la mănăstirea cu acelaşi nume ce se afla în zonă. Reţineţi că în zilele noastre biserica mănăstirii a fost transformată într-un luxos complex hotelier.

Clima:


   Staţiunea se află în apropiere de Nisipurile de Aur (10 km), la circa 9 km de Varna şi este considerată una dintre cele mai interesante staţiuni de pe litoralul bulgăresc întrucât îmbină într-un mod cu totul aparte aerul de munte, izvoarele minerale şi apa mării.
  Individualitatea staţiunii este dată de izvoarele cu apă minerală şi termală (+360C) care pot fi întâlnite pe ţărm, de centru balneologic renumit, de parcul de o frumuseţe aparte cu stejari seculari şi, nu în ultimul rând, de panorama splendidă oferită de golfuleţe. Din aceste motive recomandăm această staţiune pentru relaxare, tratament şi odihnă.
  În afara piscinei termale a staţiunii veţi găsi şi bazine pentru copii cu apă minerală terapeutică. De menţionat este existenţa piscinelor aproape la fiecare hotel – aceasta fiind marea particularitate a litoralului bulgăresc.
  Plaja staţiunii Sfinţii Constantin şi Elena este formată din perindarea golfuleţelor cu nisip fin şi “marginile golfuleţelor” date de formaţiuni pietroase, nisip fin, plaje foarte îngrijite, multitudine de piscine pe plajă. În această staţiune vă puteţi bucura de plimbări romantice pe faleza golfuleţelor. Pe plajă există izvoare geotermale care se varsă direct în mare unde se fac cure de tratament ad-hoc.

Gastronomie: Meniul tradiţional bulgar este alcătuit în principal din reţete formate din brânză feta bulgărească, iaurt, legume şi carne. Gyuvech-ul - o mâncare tradiţională, este o tocană de legume consistentă şi gustoasă. Kavarma este o versiune mai picantă a acestei tocane servită într-un vas de lut sau oală. Sarmalele umplute şi legumele sunt, de asemenea, elemente populare în restaurantele tradiţionale bulgăreşti.

Preparatele din carne reprezintă temelia bucătăriei bulgare. Cele descrise anterior sunt mai mult feluri de mâncăruri tradiţionale, dar Kepabcheta sau kufte sunt feluri de mâncăruri tipice - acestea constau din carne tocată picantă sub formă de chiftele. Acestea pot fi servite ca gustări sau împreună cu alte preparate din carne şi pot fi însoţite de legume sau cartofi dacă le serviţi la restaurante. Bulgarii consumă carne de miel şi de oaie ori de câte ori au ocazia. Cărnurile de porc şi de viţel sunt rareori folosite deşi carnea de porc poate fi parte a unei mese cu ocazie specială.

Peştele este în cea mai mare parte consumat de la sursă: Marea Neagră şi râurile Bulgariei. Soiurile includ calcan, crap, scrumbie de Dunăre, sturioni, raci, midii şi melci.

De obicei, masa începe cu o salată proaspătă. În general, salatele bulgăreşti nu conţin salată verde. Oricum, în fiecare salată se vor regăsi castraveţi, roşii, varză şi ardei. Salata renumită a bulgarilor se numeşte meshana sau salată mixtă. Salata cu iaurt şi castraveţi se numeşte snezhanka.

Pâinea este făcută cu făină albă de grâu, făină integrală de grâu, făină de secară şi de porumb. Făina zdrobită numită bulgur şi Kasha (hrişca) pot fi pregătite ca o bază de legume sau ca o garnitură. Produsele de patiserie umplute cu carne sau brânză poartă denumirea de banitsa. O versiune a acestei pâini, umplută cu branză, se numeşte sirenka. Poţi cumpăra acestea precum şi alte produse de patiserie, de la vânzătorii ambulanţi brutari, dar ele sunt cele mai bune atunci când sunt consumate proaspete. Pâinea - pita precum şi chifla în formă de rolă sunt printre preferatele bulgarilor.

Bulgaria este o ţară renumită pentru sănătatea şi longevitatea locuitorilor săi. Bulgarii au atribuit stării de sănătate şi viaţa lungă proprietăţilor iaurtului, care susţin că a fost inventat în Bulgaria. O examinare mai atentă a modelului general al dietei arată că este una dintre cele mai sănătoase din Europa, dieta fiind în principal formată din integrale variate, leguminoase, brânzeturi, iaurt, fructe proaspete şi legume. Laptele de oaie şi de capră este utilizat la fabricarea mai multor tipuri de brânzeturi sau folosit pentru smântâna sau iaurt. De asemenea, iaurtul este folosit în supe, mâncaăuri de legume şi servit cu integrale fierte, carne şi peşte. Uneori iaurtul este utilizat în deserturi sau servit cu fructe. Indiferent de forma vasului, bulgarii se bucură de produsele lactate la fiecare masă.
Fructele şi legumele sunt o parte importantă a meniului zilnic. Multe feluri principale sunt tocăniţe de legume servite cu pâine integrală. O masă este considerată incompletă fără garnitura de verdeţuri proaspete, ceapa felii, ridichi, castraveţi şi roşii. În sezonul rece acestea sunt înlocuite de măsline şi multe tipuri de murături. Un desert este de obicei format din fructe proaspete sau un compot de fructe fiert în sirop.
Există o varietate calitativ superioară de mere, prune, cireşe, piersici, pepene galben, pepene roşu, caise, smochine şi pere. Strugurii sunt atât de faimoşi, că o mare parte din recoltă este exportată. Fructele pot fi consumate fie proaspete, sub formă de gemuri sau jeleuri, fie sub formă de şerbet, servite alături de un pahar cu apă rece sau cafea turcească.
Fructele cu coaja lemnoasă sunt o sursă importantă de proteine. Ele sunt tăiate, sfărâmate sau măcinate, obţinându-se un praf fin ce poate fi folosit în supe, salate, preparate din carne şi peşte, legume sau deserturi. Printre fructele cu coaja lemnoasă cultivate la nivel local se numără: nucile, alunele şi migdalele.
Dintre produsele vegetale proaspete enumerăm: fasole, cartofi, orez, vinete, bame, dovleac, ceapă şi varză.
Cel mai utilizat ulei de gătit este cel din seminţe de floarea-soarelui. Uleiul de măsline este, de asemenea, utilizat pe scară largă, atât în gătit cât şi ca dressing cu usturoi, ceapă şi zeamă de lămâie. Leguminoase fierte reci pot fi asezonate în acest fel şi servite ca o garnitură.
Garash - este un tort făcut din nuci cu glazură de ciocolată. Bulgarilor le place să manance seminţe de tot felul -  prăjite şi uşor sărate, precum şi nuci de toate tipurile. Ocaziile speciale fac obiectul dulciurilor bogate, precum şi întreaga gamă de crocante delicioase, nuci dulci umplute la mijloc şi produse de patiserie din Est pe bază de plăcintă.
Ceapa, usturoiul şi uleiul se găsesc în aproape toate mâncărurile. Ierburile proaspete sunt folosite din belşug, de asemenea menta, mărarul, cimbrul, tarhonul şi un nativ numit ciubritsa sunt toate utilizate cu generozitate.
Iaurtul simplu sau iaurtul diluat cu apa rece este băutura favorită la mese sau pentru o reîmprospătare - între mese. Vinul poate fi utilizat la mese la ocazii speciale. Mastika, un coniac de struguri, si Slivovka (ţuica de prune), sunt băuturi servite la aperitiv, înainte de cină sau la ocazii speciale. Cafeaua turcească, preparata într-o oală specială şi servită în cupe mici este băută la sfârşitul mesei sau servită adesea ca gustare pentru oaspeţi.

Obiective turistice:

Biserica Omonima
Manastirea Sf. Constantin si Elena se afla in statiunea cu acelasi nume si ar fi fost fondata la inceputul secolului XVIII. Manastirea este cunoscuta si apreciata pentru unicitatea sa, detinând pe lânga valori religioase si un izvor aflat in altarul bisericii, in spatele tronului. Potrivit istoricilor, In Europa nu ar exista nicio alta biserica al carei izvor sa se regaseasca in altar. Istoria bisericii incepe din 1979, iar teritoriul pe care se intinde este impresionant de mare. De la inaugurare pâna in prezent, biserica a gazduit slujbe in fiecare duminica si in fiecare zi declarata sarbatoare nationala. Printre cele mai valoroase lucruri pe care le uteti vedea in interiorul manastirii sunt: o icoana a Sf. Constantin si Elena, o parte din moastele St.Valentin, o icoana cu cei sapte tineri din Efes - Maximilian, Yamvlih, Martini, John, Dionisie, Eksakustodian (Constantin) si Antoninus, care au trait in secolul al III-lea. Iar daca vreti sa participati la slujbe, il puteti face in fiecare duminica, intre 8:30 – 10:00. Atentie, nu aveti voie sa faceti poze sau sa filmati in interiorul bisericii.

Resedinta de vara Euxinograd
Sau resedinţa de vara a regilor Bulgariei. Ea se afla la 8 kilometri de Varna, pe partea dreapta cum mergi spre Sf. Constantin si Elena (vis-a-vis de benzinaria Eko), de-a lungul unei plaje de 3 kilometri lungime. Istoria spune ca aceasta a fost resedinţa de vara a monarhilor Alexander Battenberg, Ferdinand si Boris III, care au condus Bulgaria dupa eliberarea de sub dominatia otomana din 1878. Astazi, doar o parte este deschisa turistilor pentru vizitare si cazare – pe domeniul rezedintei fiind construite im comunism un hotel si mai multe vile. Cealalta parte este folosita adesea in scopuri prezidenţial-nomenclaturiste. Vizitarea resedintei si a domeniului se face pe un traseu fix, care include o plimbare prin parc, vizionarea parterului si a gradinii din spatele palatului si a unei portiuni de faleza. Intregul traseu dureaza aproximativ doua ore.

Parcul si Podgoriile
Parcul si Podgoriile din Sf. Constantin si Elena sunt considerate un paradis al statiunii. Frumos amenajat, parcul este o oaza de relaxare pentru turistii veniti in explorarea naturii inconjuratoare. Este locul in care aparatul de fotografiat este un must have, teritoriul fiind plin cu arbori inalti si plante verzi, usor colorate in preajma toamnei. Este imposibil sa ajungi aici si sa nu gasesti un localnic generos care sa-ti vorbeasca despre istoria locului si despre importanta podgoriilor, ale caror vinuri conving turistii sa revina si intr-o vacanta viitoare. Aerul proaspat, natura verde, bancile frumos pozitionate si linistea profunda sunt doar cateva dintre lucrurile care transforma parcul si podgoriile intr-un paradis al statiunii Sf. Constantin si Elena.

Gradina Botanica din Sf. Constantin si Elena
Nu este foarte mare, dar este amenajata cu mult mun gust. Nu lipsesc plantele multicolore, bancile si statuile care stârnesc fie uimirea, fie amuzamentul vizitatorilor. Toate statuile din Gradina Botanica sunt realizate de artisti, insa cea mai mare atractie a acestei zone este, bineinteles, varietatea plantelor, arborilor si arbustilor. De asemenea, aici veti zari diferite specii de pasari si, daca ai noroc, te poti bucura de un concert in aer liber.