Aş începe cu un bulevard pe care nu mulţi turişti îl ştiu, dar pe care îl recunosc toţi localnicii. Este vorba despre Bulevardul Khreshchatyk, care se află chiar în topul cu bulevardele de lux din Europa. De multe ori, la final de săptămână accesul maşinilor este interzis aici, aşa că vă veţi putea bucura de o plimbare lungă în linişte, plimbare care se poate lungi pe mai bine de 1.2 kilometri, căci atât de lungă este artera.
Despre acest bulevard vă mai spun doar că denumirea lui provine din cuvântul “krest”, care înseamnă cruce, iar dacă vă veţi uita pe o hartă veţi vedea că artera are, într-adevăr, formă de cruce. Ruta a fost distrusă în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, dar a fost refăcută repede, parcă şi mai frumos decât a fost în trecut.
Kievul este un oraş cu multe lăcaşe de cult şi multe sunt cele care merită văzute. Cum nu puteam însă să vă recomand petrecerea vacanţei numai prin biserici şi mânăstiri, m-am gândit să vă povestesc despre două dintre ele, unele dintre cele mai frumoase şi cele mai mari.
Prima este Mânăstirea Sfântul Mihail. Are o boltă poleită cu aur şi este prima ridicată în stilul Evului Mediu, interesant este că dacă exteriorul este renovat în stil baroc ucrainean, interiorul a rămas în stil bizantin. În speranţa că printre voi se află şi persoane cât de cât interesate de arhitectură nu vă mai spun nimic despre stilul acestei mânăstiri.
A doua mare mânăstire de care vreau să vă vorbesc este Mânăstirea Grotelor (este cunoscută şi după denumirea “Mânăstirea Peşterilor”) care e de fapt un complex întreg, format din turnul cu clopot, Catedrala Adormirii Maicii Domnului, Biserica tuturor Sfinţilor, Biserica Înălţării Sfintei Cruci, Biserica Naşterii Maicii Domnului şi Biserica Primăverii Dătătoare de Viaţa. Lăsând însă la o parte toate acestea, de departe toată lumea vrea să ajungă la galeriile subterane.
Bine de ştiut este că acest complex se află în patrimoniul UNESCO şi datează tocmai din anul 1051…
Este principala poartă antică de intrare în oraş, a fost proiectată cu fiecare detaliu şi acum nu ne putem bucura decât de o copie a ceea ce era odată acest monument. Se spune însă că toate detaliile sunt păstrate şi că nimic nu este schimbat.
De ce vă spun să mergeţi şi aici? Pentru imaginea spectaculoasă pe care o să o aveţi dacă veţi urca treptele din interiorul porţii şi, evident, pentru frumuseţea monumentului în sine.
