Este a treia cea mai mare dintre insulele Dodecanese, cu un interes arheologic bogat în frumusețe naturală. O plimbare prin centu va dezvălui toate comorile din Kos.
Asklepieion-ul din Kos, Dodecanese: Asklepieion este un vechi centru medical situat la 4 km spre sud-estul orașului Kos, dincolo de satul Platani. Datează din prima jumătate a secolului al III-lea î.Hr. și a fost construit pentru a-l onora pe zeul sănătății și al medicinei, Asklepios, după moartea faimosului medic grec vechi, Hipocrate. Simbolul caracteristic al acestei instituții a fost un șarpe, întrucât grecii au onorat acest animal datorită capacității sale în ceea ce privește selectarea ierburilor curative, putând fi încă văzut. Medicii acestui spital erau de asemenea preoți și un sanctuar era disponibil pentru toți cei care doreau să se roage.
În ciuda schimbărilor cauzate de structură de cutremure, este ușor de diferențiat diferitele camere care făceau parte din această clădire. Prima terasă este închisă de un portic cu forma unui Pi (litera greacă P), care lasă partea sudică deschisă. Se spune că acest portic deține o școală medicală, deși acest lucru nu este dovedit. În partea sa de est, există un complex de băi romane, care datează din secolul al III-lea d.Hr. și cu unele porticuri, care obișnuiau să aibă incinte pentru pacienți și familiile lor.
A doua terasă deține cea mai veche structură a acestei construcții, ruinele unui altar datând din secolul al IV-lea î.Hr. La sud, poate fi găsită o zonă numită unde pacienții se așteptau să vadă apariția Asklepios, pentru a-i vindeca în timpul viselor. În stânga și în dreapta altarului se află și ruinele a două temple mai mici. Există, de asemenea, câteva coloane restaurate aparținând Templului Ionic al lui Apollo (sec. II î.Hr.).
În cele din urmă, pe a treia terasă, pot fi văzute rămășițele templului doric din Asklepeion, care datează din secolul II î.Hr. În centrul Asklepieion se află și o biserică dedicată Panagia Tarsou, construită în perioada creștină timpurie. Este posibil ca această perioadă să fi influențat folosirea Asklepieion în sensul că nu a fost reconstruită niciodată după cutremur, deoarece are multe elemente de idolatrie. Ceea ce rămâne din această biserică este doar o capitală cu inițialele ICXP, adică Iisus Hristos.
Această locație este, în principiu, vârful unui deal verdet, din care poate fi privit orașul Kos, precum și suburbiile sale. Frumoasa atmosferă calmă și chiar plină de bucurie pe care o transmite se bucură de turiștii din zilele noastre, la fel cum s-a întâmplat cu pacienții din secolele trecute.
Gimnaziul Antic din Kos Grecia, Dodecanesul: Gimnaziul elenistic, cunoscut și sub denumirea de Xisto, face parte dintr-un complex al perioadelor elenistice și romane care include și Acropoli, Hipodrom, Nymphaeum, o structură foarte elaborată care datează din secolul al III-lea î.Hr. , precum și ruinele templelor Afroditei și Hercules și o mare arcadă amplasată la intrarea în Orașul Antic, care se află în apropierea portului, în partea de est a orașului Kos.
În primul rând, Xisto înseamnă răzuit, făcând aluzie sportivilor să se folosească de uleiuri înainte de jocuri și să-l răpească odată ce au terminat. Stilul construcției este doric, după cum indică șaptesprezece coloane restaurate din cele 81 inițiale. Coloanele din partea de vest aveau decorațiuni elaborate de capete de leu. Un acoperiș uriaș obișnuit să se așeze pe partea de sus a acestei colonade din marmură albă, care acoperă o mare parte a sălii de sport.
În perioada romană posterioară, a fost construită o piscină. Gimnaziul conta și pe un rezervor de apă plasat pe partea sa de mijloc, unde sportivii se spălau. În ceea ce privește termele vestice adiacente, acestea au fost utilizate în același scop.
O altă parte a gimnaziului a fost așa-numita Xystos Dromos, care înseamnă Carved Street. Numele străzii se referă la suprafața acestui drum, care le-a fost foarte util pentru a evita alunecarea în timpul curselor, din cauza acoperirii uleiurilor. Această parte a fost adăpostită și le-a permis sportivilor să continue exercitarea în condiții meteorologice nefavorabile
Castelul Cavalerilor din Kos, Dodecanese: Castelul Cavalerilor Sfântului Ioan de pe Kos, a fost construit cu piatră locală și cu rămășițele construcțiilor și clădirilor anterioare. Încă arată o serie de blazoane din zidărie, unele coloane, baze și arhitrabe din ruinele orașului vechi. A fost construită în timpul ocupației Cavalerilor, care a durat peste două sute de ani.
Această piesă de arhitectură și construcții uimește vizitatorii prin vederea unui pod de piatră care făcea legătura între acea zonă din Kos, care era o insulă, cu continentul. Astăzi se numește Phoinikon, care înseamnă palmieri.
După ce au trecut peste pod, vizitatorii văd castelul din piatră în două zone. Cele patru turnuri minunate ale sale interioare sunt circulare și sunt situate în cele patru colțuri. Incinta de sud-est, cea mai mare, de fapt, include turnul de la sud și mai are porturi de arme, balcoane și bastioane pe toate colțurile. Există un pod de legătură care comunică ambele incinte peste groapa mare dintre ele. Construcția a durat câțiva ani, și datează între anii 1380-1514.
Incinta interioară pare a fi cea mai veche parte, construită în vremurile atacurilor nemiloase ale sultanului Bayazit. Cealaltă incintă, din zona exterioară, datează din 1495 și a fost construită ulterior de Marele Maestru D'Aubusson, Marele Maestru D'Ambroise, apoi terminată în 1514 de Del Carreto.
Cel mai vechi turn, cel din stânga podului, arată încă blazonurile Marelui Maestru De Milly (1454-1461) și ale Marelui Maestru De Lastic (1437-1454) De când construcția Castelului Cavalerului a durat aproximativ 130 de ani, influența diferitelor stiluri de arhitectură este aparentă, deoarece este încă posibil să vedem o friză care înfățișează o serie de ghirlande și măști din timpurile elenistice care contrastează cu coloanele oblice de bazalt de pe porți, cunoscută sub numele de poarta Carmadino, care datează din vremurile creștine din Bazilica Limenos.
Muzeul Castelului Cavalerilor, situat în zona de nord, între ambele incinte, arată încă mai multe inscripții vechi, sculpturi și altare. Clădirea muzeului însăși a fost restaurată de italieni și a fost depozitul cavalerului.
Castelul Antimachiei din Kos: Pe un mic deal deasupra satului Antimachia, la sud de Orașul Kos se află Castelul Venețian, cunoscut sub numele de Castelul Antimachiei. A fost construită la începutul secolului al XIV-lea de Ordinul Cavalerilor Sfântului Ioan, dar lucrările au fost intensificate la sfârșitul secolului al XV-lea, în special în 1494, deoarece poate fi văzut la inscripția de deasupra porții principale.
Fortificațiile exterioare ale Castelului sunt puternice până în zilele noastre, deși au trecut multe secole și au suferit numeroase atacuri. Singura intrare în Castel se găsește pe partea sa nordică și este protejată de porți duble. Deasupra intrării, se află simbolul Cavalerilor gravate în marmură.
În interiorul castelului, nu există multe lucruri de văzut în afară de două biserici venețiene, biserica din Agios Nikolaos din secolul al XVI-lea și biserica din Agia Paraskevi, construită la începutul secolului al XVIII-lea. Unele resturi de cisterne și case supraviețuiesc, dar nu sunt într-o stare foarte bună, deoarece puteți vedea doar bazele lor. De la Castel, puteți avea vederi frumoase asupra zonei înconjurătoare și a mării.
Castelul bizantin de la Old Pyli din Kos, Dodecanese: În apropiere de satul Pyli din insula Kos, se află așezământul abandonat pe jumătate ruinat din Old Pyli (Paleo Pyli). Deasupra acestui sat părăsit, pe un vârf de deal al Muntelui Dikeo, se află Castelul Pyli. Acest castel a fost construit inițial în epoca bizantină și a înflorit din secolul al IX-lea - al XI-lea.
Când insula Kos a fost cucerită de Cavalerii Sfântului Ioan în perioada medievală, Castelul de la Pyli a fost restaurat și consolidat pentru a proteja regiunea de atacurile inamice și pirați. Astăzi, zidurile castelului și majoritatea clădirilor din interior sunt aproape în întregime stricate.
Cu toate acestea, locația castelului oferă o priveliște uluitoare asupra insulei Kos, a Mării Egee, a insulelor Kalymnos și Pserimos și a coastelor vecine ale Turciei de Vest.
PLAJE
Plaja Agios Stefanos Kos: Agios Stefanos este situat la 40 km sud-vest de orașul Kos și 3 km nord-est de Kefalos. Regiunea stâncoasă din jurul Agios Stefanos este acoperită cu flori frumoase și vegetație luxuriantă. Plaja este formată din nisip și pietricele.
Resturile vechilor temple creștine se găsesc în apropiere, care reprezintă o temă impresionantă pentru fotografiile tale. Cu toate acestea, cea mai interesantă parte a zonei este Kastri, un mic insulet care stă ca un castel pustiu în mijlocul mării.
Toate aceste caracteristici sunt combinate în mod unic pentru a crea un mediu minunat pentru vizitatori. Apele sunt puțin adânci și multe umbrele aliniază coasta oferind o umbră plăcută.
Psalidi Beach Kos: frumoasa plajă din Psalidi este situată la 3 km est de orașul Kos, pe drumul care duce la Agios Fokas și Thermes. Această plajă lungă este formată din nisip și pietricele și este destul de bine organizată cu umbrele și sundecks.
Pentru turiștii mai aventuroși, există și multe centre de sporturi nautice. Mai mult, au posibilitatea de a savura bucătăria grecească și peștele proaspăt în taverne de pe litoral situate în apropiere.
Multe hoteluri de lux pot fi găsite acolo, iar plaja este ușor accesibilă cu taxiul, mașina sau autobuzele publice. Pentru plimbările romantice pe plajă, Agios Fokas este locul perfect, cu un apus de soare uimitor și o priveliște minunată.
Plaja Lagades Kos: plaja Lagades este situată la 40 km de orașul Kos, aproape de satul Kefalos. Este parțial organizat cu șezlonguri și umbrele de plajă, un loc ideal pentru persoanele care iubesc sporturile nautice. Apele turcoaz și nisipul alb reprezintă un peisaj ideal pentru fiecare turist.
Tavernele oferă cea mai bună calitate în bucătăria grecească și în principal în rețetele de pește. Lagades împreună cu alte plaje fine fac parte din Golful Kefalos și sunt ușor accesibile din portul Kefalos. Unele plaje mai puțin aglomerate se găsesc în regiune, cu unele stânci și multă verdeață.
Town Beach Kos: Această plajă mică poate fi accesată cu ușurință la o scurtă distanță de mers pe jos de principalul oraș Kos. Este organizat cu șezlonguri, umbrele și este aproape de toate facilitățile, însă există și alte plaje mai frumoase pentru a înota în Kos. Este cunoscută și sub numele de plaja Zouroudi. Aceasta este o alternativă potrivită dacă vă aflați în Kos doar pentru o scurtă vizită și nu doriți să vă îndepărtați de port. Există câteva hoteluri și taverne care înconjoară această plajă, al cărei mal este pietruit și puțin adânc
ISTORIE
Conform mitologiei grecești, Kos este țara sacră a lui Asclepius, zeul vindecării. Descoperirile arheologice dovedesc că istoria Kos începe din timpurile preistorice. Minoienii s-au stabilit pe insulă în jurul secolului al XIV-lea î.e.n., urmați de arheieni și, câteva secole mai târziu, doriașii au venit și au construit orașul vechi Kos. Persanii au cucerit insula Kos în secolul al V-lea î.Hr., dar au fost învinși de atenieni care au preluat controlul insulei în timpul bătăliei de la Salamina. 460 î.Hr. este anul în care s-a născut Hipocrate, tatăl Medicinii și fondatorul primei Școli de Medicină.
După moartea sa în 357, locuitorii din Kos au construit sanctuarul lui Asklepeion în cinstea lui Hipocrate și a zeului Asklepios. A fost folosit ca spital, primind pacienți din întreaga Mediterană, cu medici care au aplicat metodele terapeutice ale lui Hipocrate. În timpul războiului Peloponezian (431-404 î.Hr.), Kos a fost un aliat al Atenei. De aceea, insula a trebuit să plătească un mare tribut atunci când spartanii au invadat-o în 411 î.Hr.
În 394 î.Hr., Kos a devenit din nou un aliat cu Atena, iar democrația a fost introdusă pe Kos. Această perioadă s-a caracterizat prin creștere culturală, educațională și economică. În 335 î.Hr., insula Kos a devenit o parte a Imperiului Macedoniei. După moartea lui Alexandru cel Mare, urmașii săi Ptolemeii au preluat controlul insulei și al restului Dodecanesei. Perioada bizantină a adus prosperitate și bogăție asupra Kos, din păcate, amenințată de raidurile constante ale piraților, dintre care cele mai periculoase au fost atacurile sarracenilor.
Kos a devenit o parte a coloniei de est a Imperiului Roman după 82 î.Hr. În 1204 d.Hr., venețienii au ocupat insula Kos. Cavalerii Sfântului Ioan, care s-au stabilit pe Rodos, au preluat și controlul Kos în 1315 d.Hr. Un secol mai târziu, au construit superba fortăreață care se află astăzi la intrarea în portul Kos, precum și la Castelul Antimachiei. În 1522, turcii au luat insula și au ținut-o până în 1912, când trupele italiene au invadat Kos și i-au expulzat. Cutremurul dezastruos din 1934 a distrus aproape întreaga insulă. Germanii i-au înlocuit pe italieni în 1943. Ocupația germană a fost o perioadă foarte întunecată pentru locuitorii din Kos care au suferit mari suferințe și privațiuni. Coșmarul s-a încheiat în 1945, când Kos a intrat sub dominația britanică. În cele din urmă, în 1948, Kos s-a unit cu restul Greciei.
Căutarea nu a întors nici un rezultat! Vă rugăm schimbați data de plecare și încercați din nou! Pentru asistentă ne puteți suna la numărul de telefon 0767.017.276.
