Folosim cookies pentru a va oferi o experienta personalizata. Click aici pentru mai multe informatii despre cookies si modul lor de folosire.

Vacanta in Hateg Romania

Vacanta in Hateg Romania

Hațeg, un orășel cochet, de munte, aflat la poalele munților Retezat, în județul Hunedoara este considerat centrul uneia dintre cele mai atractive zone turistice din România. Hațegul este situat în depresiunea Țara Hațegului, o excursie în aceste locuri fiind o adevărată călătorie în timp, până în perioada dinozaurilor....

Citeste mai mult

Vacanta in Hateg Romania


Clima: 

Descriere: Hațeg, un orășel cochet, de munte, aflat la poalele munților Retezat, în județul Hunedoara este considerat centrul uneia dintre cele mai atractive zone turistice din România. Hațegul este situat în depresiunea Țara Hațegului, o excursie în aceste locuri fiind o adevărată călătorie în timp, până în perioada dinozaurilor.
O destinație pitorească pentru vacanța de vară este Țara Hațegului, depresiunea din județul Hunedoara în care este situat orașul Hațeg. Nu trebuie să te descurajeze faptul că este o localitate mică, cu aproximativ 10.000 de locuitori. În ciuda acestui fapt, Hațegul și împrejurimile lui sunt pline de atracții turistice care sunt pe placul iubitorilor de istorie, al amatorilor de natură și al pelerinilor.

Gastronomie: Cirul a fost şi este în continuare o mâncare care se prepară foarte uşor, din făină de grâu, sare şi apă, puse la fiert. După fierbere, se consuma cu lapte sau alte ingrediente alimentare. Cirul a fost o mâncare uzuală pentru moţi. Petru Suciu scria că moţii mănâncă (şi) „zeamă de „tşir” cu paine: „Tşirul e apă turburată cu făină; fiartă la foc şi turnată apoi într-un blid mare peste pâinea sfărâmată. Din acesta mănâncă întreaga familie”.   O ultimă mâncare, ce este preparată şi acum de moţi este balmoşul. Pentru moţi, era un aliment foarte uzual fiind preparat din produsele obţinute în gospodărie: smântână (groştior) şi făină (fărină) de mălai. Reţetă pentru balmoşul moţesc: se pune într-o cratiţă de fontă smântâna, după care se pune pe foc. Când începe să fiarbă se pune făina şi se amestecă încontinuu să nu se afume. Se lasă să fiarbă bine până se îngroaşă astfel când se amestecă cu lingura de lemn ea se învârteşte după lingură. Când pe marginea cratiţei apare untul topit, atunci este gata, după care se potriveşte de sare şi se serveşte caldă. Mâncarea este deliciul moţilor şi se face în orice gospodărie moţească. 

Obiective turistice: 
Rezervatia de zimbri
Zimbrul – acest animal rar întâlnit în prezent dar care acum câteva sute de ani popula pădurile sălbatice ale Europei – și-a găsit locul în rezervația Slivuț-Hațeg încă din anul 1958, când aici au fost aduse două exemplare din Polonia, Podarek și Polonka, pe numele lor. Iar dacă zimbrii polonezi aveau nume care începeau cu litera P, s-a instituit tradiția ca exemplarele care urmau să populeze rezervația din Hațeg să primească nume care încep cu litera R. Prin urmare toți cei peste 50 de zimbri care s-au născut în România în ultimii 57 de ani au fost botezați cu nume românești: Roman, Romina, Roxana, Romeo, Roșu, Rodica etc.

Rezervația are o suprafață de 50 de hectare și se află la marginea orașului Hațeg. Anul trecut în rezervație mai erau doar șase animale, celelalte fiind nimicite de boala limbii albastre (motiv pentru care rezervația a fost închisă o perioadă, intrând în carantină).

Sarmizegetusa Ulpia Traiana
Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost capitala Daciei romane, fiind fondată de Terentius Scaurianus, primul guvernator al regiunii, între anii 108-110, cel care a dat orașului, practic, același nume cu cel al capitalei dacice (Sarmizegetusa Regia), aflate la cca 40 km distanță spre est, în munții Orăștiei. Ulpia Traiana se întindea pe o suprafață de 40 ha și a devenit, în timp, principalul centru economic, politic, administrativ, militar și religios al provinciei romane Dacia. Orașul avea o populație de circa 25-30.000 locuitori, mulți dintre aceștia fiind veterani ai războaielor purtate prin aceste locuri.

Ruinele Ulpiei Traiana pot fi lesne vizitate, intrarea făcându-se chiar din DN68, din localitatea Sarmizegetusa, aflată la 16 km de orașul Hațeg. Amfiteatrul (care putea să găzduiască până la 5000 de oameni), thermele, palatul augustalilor, forul (centrul civic și politico-administrativ) și edificiile publice (băi, ateliere, etc) au fost scoase la iveală de către arheologi, alături de obiecte dacice care sunt găzduite de muzeul din apropiere. Un loc ce respiră istoria antică a acestui popor dar care e pus în valoare turistică într-un mod bizar: ruinele fostului oraș se întind printre căpițe de fân și livezi ce aparțin localnicilor.

Castelul Kendeffy
Aflat în localitatea Sântămăria Orlea, din județul Hunedoara, castelul Kendeffy a fost ridicat în anul 1782, pe locul unui fost conac, de către contele Elek Kendeffy, care făcea parte dintr-o veche familie nobiliară transilvăneană (cu origini în secolul 13). Inițial, castelul a fost construit în stil baroc dar contele Arpad Kendeffy, urmașul lui Elek, l-a transformat în stil neo-gotic odată cu renovarea din anii 1870-74. Tot Arpad a fost cel care a amenajat un parc în stil englezesc, după moda timpului, dând locului un farmec romantic care avea să reziste mulți ani și care a făcut din castelul Kendeffy unul dintre cele mai frumoase obiective turistice ale Hațegului.




Filtre

Nume hotel


Numar Stele


Destinatie


Au fost gasite 1 hoteluri

Hateg, Romania

î Ziua 1 București Sibiu Mănăstirea Prislop Hațeg aprox 440 km Plecare spre Țara Hațegului leagănul poporului român După amiază târziu ajungem la Prislop una dintre cele mai renumite mănăstiri din țară Sosire în Hațeg la poalele Munților Ret . . .